Am stat strâmb și am gândit drept. Așa aveți putina răbdare spun unde m-a dus mintea.

 

Suntem la un an și jumătate aproape în pandemie, cu niste soluții care statistic reușesc coboare incidenta mortalității, însă gradul de acceptare al acestor soluții ne arunca aproape în aceeași situatie, valul 4 pandemic. Cu alte cuvinte, avem vaccin la alegere, gratuit, accesibil, dovedit stintific, și o vasta majoritate care nu îl vrea.
Iar asta ne duce în scenarii similare celor trecute: restricții, masca, și poate cel mai grav, un sistem medical suprasolicitat, care folosit pentru pacienții de Covid, avea mai puține resurse pentru cei bolnavi de alte afecțiuni.
Aceasta postare nu este despre vaccin, despre medicina și știință din spatele vaccinului, sau nici daca este sau nu bun.

Ultima suta de ani a avut un ritm foarte accelerat de dezvoltare. De la dublarea speranței medii de vârstă, până la creșterea de peste 300% a populației globului, pașii spre bine au fost făcuți în cel mai rapid ritm din istorie. Am cucerit Luna, Marte, am învins cele mai multe dintre boli, am redescoperit istoria, am dus drepturile omului la un alt nivel, am avut cele mai puțin războaie, până și foamea la nivel mondial e mai redusa oricând. Într-un cuvânt , traversam cea mai buna etapa a istoriei, ar spune cele mai multe dintre voci.

Evident evoluția vine cu neajunsuri, mai ales în ritmul asta. Încălzirea globala, excesul de gunoaie, rata depresiei în creștere, anxietatea mai prezenta oricând, proteste la orice pas, sunt doar câteva dintre neajunsurile acestei teleportari evoluționiste.
Însă daca pentru mii de ani, evoluția a fost măsurată în realizările imperiilor, regatelor, tarilor, națiunilor, și aceasta evoluție a însemnat de multe piramide, ziduri, castele, colonizări, ultima suta de ani evoluția a fost mai curând individuala sau în grupuri mai mici decât o națiune: medicamente, tehnologie, AI, dar cel și cel mai mult confort. putea spune pe alocuri evoluția a avut individul în mijloc. Am construit cele mai multe în jurul individului, mai curând decât în jurul sistemului din care vine, a națiunii, a tarii sau comunitatea larga din care provine. Am făcut mai multe pentru mine decât pentru noi.Revoluția tehnologica s-a concentrat pe binele individual în defavorul celui colectiv. Am făcut mașini bune și sigure, haine, cancan-ul mai celebru decât medicina, și influenceri. Am lașat la aprecierea individului nivelul educațional, nivelul de responsabilitate fata de comunitatea din care face parte.

A doua cea mai mare evoluție a fost democratizarea inițiativei de orice fel. Libertarianismul de a fi cine vrei, ce vrei dar mai ales de a alege daca faci sau nu ceva pentru comunitatea, strada, orașul, sau chiar familia ta. Am sacrificat tradiții, obiceiuri, istorie dar mai ales, evoluție sistemica.
Orice acțiune colectiva a împărțit oamenii în 2 categorii clare: PRO și CONTRA. Spre exemplu avem oamenii pro Catedrala Neamului, dar și Contra cu aceeași forță și retorica. Iar din cea de-a doua categorie, mare parte și-au făcut selfie la Notre Dame în Paris.
Acest PRO și CONTRA care are scopul de a echilibra și cântāri orice decizie, are un mare dezavantaj: nimeni nu se întreabă ce ar fi mai bine pentru noi, întreg. Cele 2 tabere sunt atât de ancorate în libertatea și dreptul fundamental de a fi sau nu de acord cu ceva, încă prăpastia este de netrecut. Iar când prăpastia este de netrecut, nu mai exista un NOI mare , ci niste NOI mai mici.

Avem vaccin, avem o boala care omoară oameni, avem un statistica matematica. Avem PRO și CONTRA care aproape se urăsc intre ei. Nici macar nu este despre a fi de acord sau nu cu vaccinul, cât este daca despre cum ne impacteaza pe toți dorință fiecăruia dintre noi.

Așa cum educația a fost făcută cu titlu obligatoriu pentru a fi angajat cu acte în regula, așa cum legea trebuie respectata pentru a nu fi haos și anarhie, așa cum jocul vieții are reguli și principii, câteodată a fi parte dintr-o comunitate are nevoie de postulate care pun siguranță comunității pe primul plan.
Vaccinul deveni obligatoriu pentru cele mai multe dintre ramurile esențiale. Iar oamenii se vor opune, vor face proteste, manifestări, și mii de procese de abuz. exista o mare masa de oameni profund nemulțumită de aceasta decizie.

Iar lecția pe care o învățam este un joc are nevoie de reguli, înainte de a-l începe.