Iata mesajul lui:

Ii multumesc lui DUMNEZEU ca traiesc si pt ca ma iubeste.Va multumesc pt incurajari si pt gandurile bune pe care mi le-ati facut si care m-au ajutat foarte mult. Ii multumesc si lui Petru pt gandurile frumoase pe care le-a scris.In 7 ani am facut cu Petru, ce nu au facut alti intr-o viata si culmea avem viata inainte,pana la 80 de ani mai avem multe de facut si o sa facem ce nu au facut cei nemuritori in 10 vieti. Le mai multumesc prieteniilor mei Bula si Paris, care au avut grija de mine pe toata perioada cat am stat la pat si nu numai si care au demonstrat ca sunt niste prietenii adevarati si sper sa demonstrez si eu pt ei acelasi lucru. Le mai multumesc parintilor care au fost vitali in viata mea si pe care ii iubesc.Ii multumesc si lu’ Mariana care a avut mare grija de mine.Si special am lasat la urma pe sotia mea iubita si frumoasa Andreea, care a dat nastere unui ingeras pe nume Radu Stefan si care o sa ajunga un mare stelist:), ii multumesc din suflet ca a fost langa mine si ma incurajat tot timpul si ma ingrijit ,nu numai cat am fost la pat ci si in ultimii 11 ani. Este o mama si o sotie exemplu si o iubesc pana la super infinit de mult nu ca sa hhuuffff (asta e o vorba a noastra). Astazi s-a implinit un an de la accident.DUMNEZEU sa-l ierte pe cel care a murit in accident si sa-i fie tarana usoara. VA MULTUMESC SI VA IUBESC!!!

Nu este un mesaj umanitar, si nici nu e nevoie de bani pentru o cauza nobila, ci doar de incurajarile voastre.

L-am cunoscut pe Sergiu in urma cu 7 ani, fiind amandoi pasionati de jocul Fifa, la acea vreme.De la simple cunostinte am evoluat rapid la amici, si mai repede la prieteni. Simteam ca este fratele pe care nu l-am avut niciodata, si incet incet prietenia noastra s-a sedimentat in anii de aventuri ce au urmat. In 2004 am plecat impreuna intr-o noapte obisnuita, in Amsterdam, cu masina, desi nu mai iesisem niciodata din Romania.Aventura mirifica pe care am avut-o ne-a dat aripi pentru peste 100 000 de km calatoriti impreuna in anii ce au urmat, unde am vizitat aproape 25 de tari, si am pus bazele unei prietenii pe viata.Ne-am cumparat un loc comun in care sa ne construim un loc, peste ani, si in care tot impreuna sa fim in toate.

In vara aceasta , Sergiu mi-a fost nas la nunta mea, alaturi de frumoasa lui sotie Andreea si de micutul lor baietel, Stefan Radu.Simteam ca Sergiu este Nasul pe care mi l-am dorit, si ca prietenia noastra merita urmatorul nivel.

Am avut o petrecere pe cinste, am fost inconjurati de oamenii importanti pentru noi, si noaptea nuntii a devenit de neuitat, pentru mine ca fin , pentru Sergiu ca Nas, si pentru noi ca prieteni.

Acum 2 saptamani, Sergiu se intoarcea de la Valenii de Munte, unde a crescut si unde ii sunt parintii si familia, catre Bucuresti.A fost izbit frontal de o masina de pe contrasens, iar rezultatul il puteti vedea in scurta filmare de la fata locului:

Pentru Sergiu, timpul s-a oprit in loc.Masina care a sarit gardul de plastic indreptandu-se catre el, a ramas in aer.Vesnicia a durat o miime de secunda, iar izbitura violenta l-a trimis in lumea viselor. In cateva momente s-a dezmeticit, s-a smuls din restul de masina ramas, iar durerea de picior l-a tintuit in pamant.
Supravietuise celei mai mari provocari ale vietii sale.

A fost dus de urgenta la spital, unde a fost operat la picior.Doctorii i-au pus o tija metalica, pe care trebuie sa o scoata peste 4 saptamani, pentru a-si putea continua viata, la fel ca inainte. Sta imobilizat in pat, si ii tresare vocea cand vorbim la telefon, si ne amintim de multele noastre ghidusii din trecut. Dumnezeu il iubeste suficient de mult cat sa nu lase o familie fara tata, o sotie fara sot si un fin fara nas.
Lucrurile isi vor reveni, Sergiu este optimist ca in scurt timp ne vom relua activitatile cotidiene, insa care ne umpleau viata intr-un mod placut.Am batut lumea din Maroc pana in Hamburg, si Amsterdam pana in Kusadasi.Am mers de mai multe ori in Delta impreuna, decat cei responsabili cu ecologizarea Deltei.Am avut atat de multe momente frumoase in viata noastra, si am da orice sa le continuam.

Ne apropiem cu pasi marunti de rostul scrierii mele, care pe langa faptul ca reprezinta una din arderile mele interioare, ale ultimelor saptamani, vreau sa fie startul unor urari de bine, adresate lui Sergiu, sub forma de comenturi ale acestui articol.

Asadar, oameni buni, prieteni, colegi, vizitatori al acestui blog, daca vreti sa faceti un om fericit, nu aveti nevoie decat de o fereastra deschisa a sufletului vostru, catre Sergiu, transpusa intr-o urare.As vrea sa strangem cat mai multe asemenea urari, si sa ii aratam lui Sergiu ca ne pasa de el, si ca ii suntem alaturi in aceasta incercare!
Dati linkul asta si prietenilor vostri, si prietenilor prietenilor vostri, pe facebook, pe mail, pe yahoo messenger, pe hi5, pe orice vreti voi ca lumea sa ii scrie lui Sergiu, si sa il facem sa treaca mai usor prin asta.

Simple as that!

Va multumesc!!