antreprenoriatului, este ca este o boala.Cel putin pentru mine.Este o dizabilitate asumata, suna nasol dar nu este.
Mai precis, de multe ori cand imi merge greu, si sunt stresat, incarcat de munca, proiecte, asa cum este de obicei viata mea, si ma uit la ceilalti prieteni ai mei, care nu sunt antreprenori , si carora nu le cade parul, nu albesc, nu ii doare stomacul, nu pierd noptile, ma mai intreb de ce nu sunt si eu ca ei.
Si brusc , imi amintesc, si ma luminez:
Pentru ca sunt bolnav de antreprenoriat, si nu se trateaza.Pentru ca ma trezesc cand vreau, raspund la telefon cui vreau, si in general fac cam ce-mi place.Pentru ca nu ma justific nimanui, si ca eficienta mea este direct masurata in buzunar, si pentru ca echipa in care sunt este compusa din oamenii cu care imi face placere sa lucrez.
Merita?
Comentarii recente:
Imi pare rau pentru ce s-a intamplat...Sper ca acum esti bine...
AI TRECUT PE RDS?? :)...
La multi ani!...
long live secsimioritza...
Baieti, e in natura noastra sa alegem drumul mai scurt, si mai putin anevoios.Astfel au aparut scarile rulante, lifturile, si prajiturile in pachet ca...